Clientii bancilor care vor sa ramburseze anticipat un imprumut nu vor mai plati taxa de penalizare in viitorul apropiat, relateaza Antena 3.
Comisionul perceput de banci in acest caz este abuziv, iar UE urmareste eliminarea lui in urmatorii doi ani.
Penalitatile ii costa cel mai mult pe clientii care au leasing, deoarece sunt nevoiti sa suporte, pe langa taxa de penalizare, si o serie de consecinte fiscale.
In cazul leasingului, comisionul pentru plata in avans a creditelor poate ajunge chiar la 7% din valoarea acestora.
In Romania, doua banci au exclus comisionul de rambursare anticipata, dar percep un comision initial mai ridicat.
Alte institutii bancare elimina penalizarea dupa cativa ani de la acordarea imprumutului sau micsoreaza procentul penalitatii in functie de data scadentei.
Pana la eliminarea comisionului, singura solutie pentru clientii care nu vor sa plateasca taxa de rambursare anticipata este sa dea banca in judecata.
sâmbătă, 31 mai 2008
Creste riscul de neplata a creditelor
Riscul de neplata a creditelor va creste, conform analistilor, in urmatorii ani, in conditiile in care tendinta de indatorare pe termen din ce in ce mai lung este mare, iar creditarea in valuta a cunoscut o explozie fantastica..
Daca indatorarea se face cu scadente lungi, indicatorii de performanta scad. In acest sens, bancile asteapta o inasprire a conditiilor de creditare, impuse de catre BNR, ceea ce, in final, se va resimti de catre client, prin suportarea unor costuri mai mari ale finantarii.
Referitor la creditele in valuta, companiile au o expunere semnificativa, dar scenariile de stress-testing pe acest segment arata ca impactul sistemic ar fi moderat, chiar si in cazul unor majorari cu 5 puncte procentuale ale dobanzilor pentru imprumuturile in euro si cu 5 pana la 10 puncte procentuale pentru dobanzile la lei.
Cat despre creditele in franci elvetieni, valuta considerata mai riscanta, impactul imprumuturilor neperformante asupra calitatii portofoliilor bancilor comerciale din Romania va incepe sa se vada in 2009 - 2010, in conditiile in care creditarea in aceasta moneda a luat un avant puternic abia din 2007. Analistii incearca sa atraga atentia si asupra dificutatilor pe care le-ar putea intampina, in viitor, bancile comerciale care se finanteaza pentru a acorda credite in franci elvetieni, expansiunea acestei valute fiind ajutata de bancile mici care vor sa intre si ele pe piata creditelor catre populatie.
Daca indatorarea se face cu scadente lungi, indicatorii de performanta scad. In acest sens, bancile asteapta o inasprire a conditiilor de creditare, impuse de catre BNR, ceea ce, in final, se va resimti de catre client, prin suportarea unor costuri mai mari ale finantarii.
Referitor la creditele in valuta, companiile au o expunere semnificativa, dar scenariile de stress-testing pe acest segment arata ca impactul sistemic ar fi moderat, chiar si in cazul unor majorari cu 5 puncte procentuale ale dobanzilor pentru imprumuturile in euro si cu 5 pana la 10 puncte procentuale pentru dobanzile la lei.
Cat despre creditele in franci elvetieni, valuta considerata mai riscanta, impactul imprumuturilor neperformante asupra calitatii portofoliilor bancilor comerciale din Romania va incepe sa se vada in 2009 - 2010, in conditiile in care creditarea in aceasta moneda a luat un avant puternic abia din 2007. Analistii incearca sa atraga atentia si asupra dificutatilor pe care le-ar putea intampina, in viitor, bancile comerciale care se finanteaza pentru a acorda credite in franci elvetieni, expansiunea acestei valute fiind ajutata de bancile mici care vor sa intre si ele pe piata creditelor catre populatie.
marți, 27 mai 2008
Biserica vrea sa impoziteze casele parohiale
Una dintre initiativele conducerii actuala a BOR este aceea de a impune preotilor sa plateasca o chirie pentru faptul ca folosesc casa parohiala. Multa lume incearca sa prezinte situatia ca fiind una abuziva, ca vezi doamne, Patriarhul actual face nu stiu ce samd. Cei care spun asta si afirma asta ar trebui sa incerce pe pielea lor un experiment inedit: sa construiasca o casa, apoi sa lase in acea casa pe altcineva, fara sa perceapa chirie sau sume de acest gen. In conditiile in care BOR vrea sa isi extinda actiunile sociale, trebuie sa ia acesti bani de undeva. Personal mi se pare de bun simt ca oricine ar sta in acea casa parohiala, sa plateasca ceva. in fond, preotul din localitatea respectiva, daca nu vrea sa plateasca chirie catre BOR, isi poate face propria sa locuinta sau poate sa stea unde doreste el. Pe de alta parte, mi se pare la fel de normal, ca acele chirii sa NU fie la nivelul chiriilor din zona respectiva ci mult mai mici, tinand cont ca practic este vorba despre o locuinta de serviciu. Ei... si tocmai aici incep sa apara luminitele... Cuvantul "de serviciu" incepe sa capete o anumita rezonanta... Pentru ca legea permite ca locuintele de serviciu sa fie... cumparate. Da, nu va fi ceva care sa sa intample de pe o zi pe alta, dar daca aceste case parohiale vor fi declarate ca locuinte de serviciu si tratate ca atare, la un moment dat vor fi puse in vanzare... Si oare cine le va cumpara? Evident ca preotul paroh din zona respectiva. Ci cui anume ii va fi recunoscator preotul paroh pentru ca isi poate cumpara casa? Evident celui de la care ii vine aceasta binecuvantare. Si uite asa, spiritualitatea se va transforma in clientela, preotul sprijinindu-si, pe plan local, binefacatorul. Iar daca, doamne fereste o sa faca altfel, se va descoperi in contract ca s-a comis un abuz si deci casa va intra in proprietatea bisericii... Si treptat, usor, facil, s-a mai descoperit o metoda de a implica preotimea in politica "apolitica" a celor din conducerea BOR. Sunt convins ca multi dintre preoti sunt de buna credinta, dar sunt momente in care napasta se arunca asupra slujitorilor Domnului, punandu-le la incercare credinta. Traim astfel de momente in care BOR isi pierde din independenta, pastrand, deocamdata, aparentele acesteia. Cat despre casele parohiale, e greu de spus... Cel mai bine ar fi sa nu poata fi vandute niciodata, dar impozitate cu un impozit special, redus... un 5% din salariul pe care BOR il plateste preotului respectiv.
Cum se va extinde piata de credite
Creditele pentru populatie vor continua sa inregistreze cresteri pentru maximum doi ani, chiar daca ritmul va fi ceva mai scazut. Asta a fost, pe scurt, declaratia facuta de presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Ghetea, in cadrul seminarului Retail Banking.
Intr-o perioada de aproximativ doi ani creditul pentru persoane fizice va continua sa creasca, atat datorita provizionelor constituite cat si a restrictiilor pe care le impun bancile, cum ar fi reducerea creditarii in valuta.
In plus, in viitor va exista o cerere foarte mare pentru fonduri europene, care nu pot fi luate daca nu demonstrezi ca ai facut ceva. Nu poti cere fonduri pentru o afacere inexistenta sau falimentara. Si atunci se vor vinde foarte bine firmele vechi.
Acestea se vor cauta pentru istoricul lor, urmand ca noul proprietar, intr-un interval de pana la 6 luni sa le rentabilizeze si sa ofere un plan de dezvoltare pentru perioada imediat urmatoare. In felul acesta se va pune mana, de fapt se vor accesa, cum se spune, fonduri europene.
Bancile nu sunt de acord cu toate recomandarile BNR de a limita creditarea pentru populatie, intrucat trebuie sa isi sustina afacerile prin extinderea produselor si a serviciilor. In felul acesta, pe piata creditelor vom asista la o expansiune a creditelor de consum, acestea fiind cele la acordarea carora bancile comerciale au libertate de acordare mai mare.
Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor sustine ca perioada de scumpire a creditelor in lei nu va dura foarte mult, fiind posibil ca bancile sa revina la costurile din 2007. El considera, totusi, ca bancile comerciale sunt preocupate de scaderea costurilor prin diminuarea comisioanelor si a dobanzii.
Previziunile insa nu arata ca asta se va intampla foarte curand, in Romania existand o piata mare a cererilor de credite. Cel mai probabil, creditele de consum se vor extinde pe o perioada mai mare de rambursare.
Astfel, oamenii, in loc sa returneze un credit de, sa spunem, 200 lei pe luna, timp de 10 ani, vor returna 150 lei pe luna timp de 15 ani, in felul acesta bancile impacand si capra si varza, adica incercand sa respecte si normele BNR de acordare a creditelor si in acelasi timp permitand accesul, la piata de credite, a unui numar mai mare de clienti.
Intr-o perioada de aproximativ doi ani creditul pentru persoane fizice va continua sa creasca, atat datorita provizionelor constituite cat si a restrictiilor pe care le impun bancile, cum ar fi reducerea creditarii in valuta.
In plus, in viitor va exista o cerere foarte mare pentru fonduri europene, care nu pot fi luate daca nu demonstrezi ca ai facut ceva. Nu poti cere fonduri pentru o afacere inexistenta sau falimentara. Si atunci se vor vinde foarte bine firmele vechi.
Acestea se vor cauta pentru istoricul lor, urmand ca noul proprietar, intr-un interval de pana la 6 luni sa le rentabilizeze si sa ofere un plan de dezvoltare pentru perioada imediat urmatoare. In felul acesta se va pune mana, de fapt se vor accesa, cum se spune, fonduri europene.
Bancile nu sunt de acord cu toate recomandarile BNR de a limita creditarea pentru populatie, intrucat trebuie sa isi sustina afacerile prin extinderea produselor si a serviciilor. In felul acesta, pe piata creditelor vom asista la o expansiune a creditelor de consum, acestea fiind cele la acordarea carora bancile comerciale au libertate de acordare mai mare.
Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor sustine ca perioada de scumpire a creditelor in lei nu va dura foarte mult, fiind posibil ca bancile sa revina la costurile din 2007. El considera, totusi, ca bancile comerciale sunt preocupate de scaderea costurilor prin diminuarea comisioanelor si a dobanzii.
Previziunile insa nu arata ca asta se va intampla foarte curand, in Romania existand o piata mare a cererilor de credite. Cel mai probabil, creditele de consum se vor extinde pe o perioada mai mare de rambursare.
Astfel, oamenii, in loc sa returneze un credit de, sa spunem, 200 lei pe luna, timp de 10 ani, vor returna 150 lei pe luna timp de 15 ani, in felul acesta bancile impacand si capra si varza, adica incercand sa respecte si normele BNR de acordare a creditelor si in acelasi timp permitand accesul, la piata de credite, a unui numar mai mare de clienti.
luni, 26 mai 2008
Scad preturile la imobiliare
Este o previziune pentru aceasta vara, in special pentru locuintele care au o vechime mai mare de 25 de ani. Procentul de ieftinire a caselor va fi undeva intre 20 – 25%, in conditiile in care cererea de pe piata imobiliara este in permanenta crestere fata de oferta. Este greu de spus daca este vorba despre un studiu serios sau daca se incearca panicarea populatiei pentru a o determina sa isi vand casele la preturile actuale. Discutiile pe Internet aratau ca exista forte financiare care sunt dispuse sa creeze panica pe piata imobiliara pentru a determina o scadere a pretului de vanzare a imobilelor. Evident, urmarea este logica: imobilele vor fi cumparate de cei care trebuie si mai ales de cei care au bani de investit. Si mai cu seama de cei care au bani negri si incearca sa ii albeasca in industria de imobiliare. Se preconiza ca totul se va petrece in cursul anului 2008, pentru ca din 2009 preturile caselor sa creasca din nou, iar in urma acestor speculatii, “investitorii” sa obtina un castig fantastic. Unul dintre pasii creerii falsei crize de pe piata imobiliara o constituie asa zisa oferta care ar fi crescut, chipurile, cu peste 51%, fapt ce va determina, chipurile, scaderea pretului caselor. Nu va luati dupa astfel de sondaje si analize. In conditiile in care oferta a crescut cu 51%, cererea este de cateva ori mai mare fata de aceeasi perioada diagnosticata. Deci stati linistiti, pentru ca in urmatorii 10 ani nu exista nici o posibilitate ca oferta sa vina in intampinarea cererii. Nu va luati dupa iesiri la rampa ale finantistilor care reprezinta cine stie ce grup de interese. Priviti in jurul vostru: ce vedeti? Lumea este disperata sa cumpere si nu are ce sau nu-si permite. Nu am ajuns la nivelul la care oferta sa vina si noi sa spunem “nu, acum nu vreau, ma mai gandesc”. Pentru ca la ora actuala si in urmatorii 10 ani se va cumpara totul. Cate apartamente, scoase la vanzare, din jurul vostru, au ramas necumparate? Deci treceti peste sondajele si analizele false care vor sa creeze diversiune pe piata imobiliara. Deschideti ochii ca sa nu deschideti portofelul si sa plangeti! Incercati sa ganditi si nu-I mai lasati pe altii sa gandeasca pentru voi!
Un articol aparut intr-un mare ziar financiar sustine ca in primul trimestru volumul tranzactiilor imobiliare a scazut. Ceea ce nu spune articolul va spun eu:
1. In primul rand, volumul a scazut in conditiile in care preturile au fost mult mai mari. Adica s-a vandut mai putin si cu bani mai multi. Adica s-au scumpit casele.
2. In al doilea rand, a fost o stagnare a tranzactiilor imobiliare din cauza modificarii conditiilor de creditare pe piata bancara. BNR a fortat bancile comerciale sa nu mai ofere conditii bune tuturor, iar asta a dus, in ultima etapa, la faptul ca desi erau depuse mai multe dosare de creditare, doar o parte au fost acceptate si au primit banii. Normal ca, in felul acesta, statistica arata ca au fost “mai putine tranzactii”, dar asta doar la suprafata. Pentru ca in adancime efectul a fost unic: preturile au crescut si nu au de gand sa scada.
Un articol aparut intr-un mare ziar financiar sustine ca in primul trimestru volumul tranzactiilor imobiliare a scazut. Ceea ce nu spune articolul va spun eu:
1. In primul rand, volumul a scazut in conditiile in care preturile au fost mult mai mari. Adica s-a vandut mai putin si cu bani mai multi. Adica s-au scumpit casele.
2. In al doilea rand, a fost o stagnare a tranzactiilor imobiliare din cauza modificarii conditiilor de creditare pe piata bancara. BNR a fortat bancile comerciale sa nu mai ofere conditii bune tuturor, iar asta a dus, in ultima etapa, la faptul ca desi erau depuse mai multe dosare de creditare, doar o parte au fost acceptate si au primit banii. Normal ca, in felul acesta, statistica arata ca au fost “mai putine tranzactii”, dar asta doar la suprafata. Pentru ca in adancime efectul a fost unic: preturile au crescut si nu au de gand sa scada.
Bancile vor rezerve minime obligatorii si pentru leasing
Bancherii vor ca si firmele de leasing sa plateasca rezerve minime obligatorii, scrie astazi Ziarul Financiar. Asociatia Romana a Bancilor a solicitat BNR ca si societatile de leasing ca constituie rezerve, in contul creditelor externe contratate pentru finantare. Presedintele ARB, Radu Gratian Ghetea, explica in ZF: “Societatile de leasing isi pot finanta portofoliul de active contractand credite externe pentru care nu sunt obligate sa constituie rezerva minima obligatorie”. ZF noteaza ca, in opinia bancherilor, acest lucru creaza un avantaj competitiv major si departamentele de leasing ale bancilor.
Raspunsul BNR la aceste propuneri a fost negativ. “Impunerea unei astfel de norme contravine atat legislatiei in vigoare, inclusiv mecanismului reglementat de Banca Central Europeana, cat si practicii altor banci centrale”, a raspuns bancherilor prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu. Opinia este impartasita si de reprezentantii companiilor de leasing. Mai mult, arata in ZF Adriana Ahciarliu, scretarul general al Asociatiei Societatilor de Leasing din Romani, institutiile financiare nebancare nu prezinta acelasi risc seismic precum bancile, intrucat nu atrag fonduri de la populatie. In ciuda raspunsurilor de la BNR, presedintele ARB spune ca bancile vor continua sa faca lobby pe aceasta tema.
“O rata mai mica iti scumpeste creditul la banca”, titreaza Adevarul. Pe scurt, publicatia arata ca un credit rambursat in rate mai mici, pe o perioada mai lunga, este considerabil mai scump decat unul similar, dar platit intr-un interval mai scurt si, automat, cu o rata lunara mai mare.
Adevarul da exemplul unui credit de nevoi personale de 10.000 euro, contractat de doua persoane, una a cerei venituri ii permit sa achite lunar o rata de 245 euro, iar alta o rata de 170 euro. In primul caz, banca ii va putea acorda creditul pe 5 ani, in timp ce a doua persoana va putea contracta imprumutul de 10.000 de euro pe 10 ani. La final perioadei, in primul caz clientul va rambursa bancii 13.800 euro, iar cel cu creditul pe 10 ani va plati cu 4.500 euro mai mult, respectiv 18.350 euro.
“Cu cat valoarea creste, cu atat diferentele sunt mai vizibile. De exemplu, un credit imobiliar de 100.000 euro, rambursat pe 30 de ani, va costa cu aproximativ 100.000 euro mai mult decat unul pe 15 ani”, scrie Adevarul.
Business Standard scrie ca “Romanii ar plati o rata la masina mai mare decat germanii”, datele prezentate fiind extrase dintr-un studiu realizat de GE Money in cinci tari europene. Conationalii nostri sunt dispusi sa plateasca lunar pentru o masina o suma de 350 de euro, mai mult decat nemtii (260 euro), polonezii (230 euro), cehii (150 euro) sau maghiarii (110 euro).
“Aproximativ 32% dintre romani sunt dispusi sa ramburseze suma contractata prin leasing in patru-cinci ani, in timp ce restul tarilor opteaza pentru o rambursare in patru ani, iar Germania doar in trei”, noteaza Standard. In privinta modalitatilor de finantare pentru achizitionarea unei masini, majoritatea romanilor prefera sa apeleze la economii, apoi leasing si credite bancare.
Raspunsul BNR la aceste propuneri a fost negativ. “Impunerea unei astfel de norme contravine atat legislatiei in vigoare, inclusiv mecanismului reglementat de Banca Central Europeana, cat si practicii altor banci centrale”, a raspuns bancherilor prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu. Opinia este impartasita si de reprezentantii companiilor de leasing. Mai mult, arata in ZF Adriana Ahciarliu, scretarul general al Asociatiei Societatilor de Leasing din Romani, institutiile financiare nebancare nu prezinta acelasi risc seismic precum bancile, intrucat nu atrag fonduri de la populatie. In ciuda raspunsurilor de la BNR, presedintele ARB spune ca bancile vor continua sa faca lobby pe aceasta tema.
“O rata mai mica iti scumpeste creditul la banca”, titreaza Adevarul. Pe scurt, publicatia arata ca un credit rambursat in rate mai mici, pe o perioada mai lunga, este considerabil mai scump decat unul similar, dar platit intr-un interval mai scurt si, automat, cu o rata lunara mai mare.
Adevarul da exemplul unui credit de nevoi personale de 10.000 euro, contractat de doua persoane, una a cerei venituri ii permit sa achite lunar o rata de 245 euro, iar alta o rata de 170 euro. In primul caz, banca ii va putea acorda creditul pe 5 ani, in timp ce a doua persoana va putea contracta imprumutul de 10.000 de euro pe 10 ani. La final perioadei, in primul caz clientul va rambursa bancii 13.800 euro, iar cel cu creditul pe 10 ani va plati cu 4.500 euro mai mult, respectiv 18.350 euro.
“Cu cat valoarea creste, cu atat diferentele sunt mai vizibile. De exemplu, un credit imobiliar de 100.000 euro, rambursat pe 30 de ani, va costa cu aproximativ 100.000 euro mai mult decat unul pe 15 ani”, scrie Adevarul.
Business Standard scrie ca “Romanii ar plati o rata la masina mai mare decat germanii”, datele prezentate fiind extrase dintr-un studiu realizat de GE Money in cinci tari europene. Conationalii nostri sunt dispusi sa plateasca lunar pentru o masina o suma de 350 de euro, mai mult decat nemtii (260 euro), polonezii (230 euro), cehii (150 euro) sau maghiarii (110 euro).
“Aproximativ 32% dintre romani sunt dispusi sa ramburseze suma contractata prin leasing in patru-cinci ani, in timp ce restul tarilor opteaza pentru o rambursare in patru ani, iar Germania doar in trei”, noteaza Standard. In privinta modalitatilor de finantare pentru achizitionarea unei masini, majoritatea romanilor prefera sa apeleze la economii, apoi leasing si credite bancare.
duminică, 25 mai 2008
Romanii datoreaza bancilor 169 milioane euro
Restantele acumulate de populatie la rambursarea creditelor bancare au urcat usor in martie, apropiindu-se de 628 de milioane de lei (echivalentul a 169 de milioane de euro), arata datele BNR, dupa un salt de 8% in februarie.
Temperarea a venit dupa un salt puternic in februarie, cand soldul urcase cu aproape 8%. Desi luna martie a adus un nou varf istoric al restantelor, ritmul anualizat de crestere a inregistrat o incetinire sensibila.
Comparativ cu martie 2007, cresterea este de 93%, ritmul incetinind astfel de la 100% in februarie sau 117% in septembrie. Exprimata in euro, cresterea din martie curent fata de martie 2007 este de numai 74%, in conditiile in care cursul s-a depreciat in acest interval.
Abia din luna aprilie cresterea anuala va putea fi calculata exact, in conditiile in care BNR a schimbat in aprilie anul trecut metodologia de raportare.
Astfel, daca initial BNR contabiliza doar restantele la creditele mai mici de 20.000 de lei acordate clientilor individuali, din aprilie anul trecut a inceput sa preia aceste informatii de la Biroul de Credit, organismul creat de bancile comerciale pentru a gestiona informatii privind piata creditelor de retail.
Spre deosebire de BNR, care colecta informatii doar pentru creditele mai mici de 20.000 de lei acordate clientilor individuali, Biroul de Credit urmareste toate expunerile, indiferent de valoare.
La sistemul Biroului participa 28 de banci comerciale (acoperind 98,5% din piata de retail), dar si sapte societati de credit de consum si doua de leasing de consum.
Potrivit unor date prezentate recent de Biroul de Credit, peste 2 milioane de persoane au fost raportate in ultimii patru ani cu restante la credite.
Datele BNR arata ca la sfarsitul primului trimestru 365.334 de persoane inregistrau restante curente la rambursarea unor credite, respectiv cu circa 10.000 mai putine decat in februarie. Numarul este chiar mai mic decat in ianuarie.
Cea mai mare parte a restantelor provin de la creditele in lei, cu un sold de 532 de milioane de lei, in scadere insa cu aproape 4 milioane de lei fata de luna precedenta.
Restantele la imprumuturile in moneda locala au o pondere de aproape 85% in total, cu mult mai mare decat cea aferenta creditelor in lei in totalul finantarilor acordate de banci, respectiv de circa 50%.
La creditele in euro restantele au urcat cu 4,4% fata de luna precedenta, pana la echivalentul a 92,5 milioane de lei (24,8 milioane de euro).
Variatia nu este influentata de cursul de schimb, in conditiile in care euro era la sfarsitul lui martie la niveluri apropiate de cele la care se gasea la sfarsitul lui februarie, de 3,72 lei.
La creditele in dolari restantele au continuat sa coboare usor.
Creditul contractat de populatie a urcat in primele trei luni ale anului cu 11%, pana la 79,6 miliarde de lei (echivalentul a 21,4 miliarde de euro).
Ponderea restantelor se mentine astfel la 0,8%, un nivel care nu este considerat ingrijorator de bancheri.
Temperarea a venit dupa un salt puternic in februarie, cand soldul urcase cu aproape 8%. Desi luna martie a adus un nou varf istoric al restantelor, ritmul anualizat de crestere a inregistrat o incetinire sensibila.
Comparativ cu martie 2007, cresterea este de 93%, ritmul incetinind astfel de la 100% in februarie sau 117% in septembrie. Exprimata in euro, cresterea din martie curent fata de martie 2007 este de numai 74%, in conditiile in care cursul s-a depreciat in acest interval.
Abia din luna aprilie cresterea anuala va putea fi calculata exact, in conditiile in care BNR a schimbat in aprilie anul trecut metodologia de raportare.
Astfel, daca initial BNR contabiliza doar restantele la creditele mai mici de 20.000 de lei acordate clientilor individuali, din aprilie anul trecut a inceput sa preia aceste informatii de la Biroul de Credit, organismul creat de bancile comerciale pentru a gestiona informatii privind piata creditelor de retail.
Spre deosebire de BNR, care colecta informatii doar pentru creditele mai mici de 20.000 de lei acordate clientilor individuali, Biroul de Credit urmareste toate expunerile, indiferent de valoare.
La sistemul Biroului participa 28 de banci comerciale (acoperind 98,5% din piata de retail), dar si sapte societati de credit de consum si doua de leasing de consum.
Potrivit unor date prezentate recent de Biroul de Credit, peste 2 milioane de persoane au fost raportate in ultimii patru ani cu restante la credite.
Datele BNR arata ca la sfarsitul primului trimestru 365.334 de persoane inregistrau restante curente la rambursarea unor credite, respectiv cu circa 10.000 mai putine decat in februarie. Numarul este chiar mai mic decat in ianuarie.
Cea mai mare parte a restantelor provin de la creditele in lei, cu un sold de 532 de milioane de lei, in scadere insa cu aproape 4 milioane de lei fata de luna precedenta.
Restantele la imprumuturile in moneda locala au o pondere de aproape 85% in total, cu mult mai mare decat cea aferenta creditelor in lei in totalul finantarilor acordate de banci, respectiv de circa 50%.
La creditele in euro restantele au urcat cu 4,4% fata de luna precedenta, pana la echivalentul a 92,5 milioane de lei (24,8 milioane de euro).
Variatia nu este influentata de cursul de schimb, in conditiile in care euro era la sfarsitul lui martie la niveluri apropiate de cele la care se gasea la sfarsitul lui februarie, de 3,72 lei.
La creditele in dolari restantele au continuat sa coboare usor.
Creditul contractat de populatie a urcat in primele trei luni ale anului cu 11%, pana la 79,6 miliarde de lei (echivalentul a 21,4 miliarde de euro).
Ponderea restantelor se mentine astfel la 0,8%, un nivel care nu este considerat ingrijorator de bancheri.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)